Stenograma

 

Şedinţei Biroului Executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, din ziua de 21 martie 1990

La şedinţă au participat: Ion Iliescu – preşedinte, Ion Caramitru, Radu Câmpeanu, Cazimir Ionescu, Carol Kiraly, Ion Mânzatu – vicepreşedinţi. Dan Marţian – secretar, Alexandru Bîrlădeanu, Radu Ciuceanu, Ion Diaconescu, Dan Hăulică, Gheorghe Manole, Serghei Mesaroş, Virgil Andrei Vâţă, Leon Nica – membri. INVITAŢI:

– Petre Roman - prim-ministru al Guvernului,

– Teofil Pop – ministrul justiţiei,

– Decebal Urdea – guvernatorul Băncii Naţionale,

– Nicolae Eremia – preşedintele C.E.C.,

– Văcăroiu M. – prim adj. al ministrului economiei naţionale,

– Mihnea Marmeliuc – ministrul Muncii,

– Mihai Chiţac – ministrul de interne,

– General-col. V. Stănculescu – ministrul apărării naţionale,

– Teodor Stolojan – prim adj. al ministrului finanţelor,

– Manole Mircea – prim adj. al ministrului turismului,

– Bădescu Constantin – preşed. Oficiului pentru Adm. Locală,

– Simion  Hîncu  – ministrul apelor, pădurilor   şi  med. inconjurător,

– Mihai Constantinescu – preşedintele Comisiei Constituţionale, juridice şi pentru drepturile omului,

– Teodor Vasiliu – preşedintele Curţii Supreme de Justiţie,

– Condor Ioan, Dorneanu Valer, Vida Ioan – experţi.

Domnul Ion Iliescu:

Astăzi, avem o ordine de zi cam încărcată.

V-aş propune să începem înaintea celor prevăzute, cu câteva scurte informări asupra situaţiei din Tîrgu-Mureş şi problemele legate de aceste evenimente, iar la „diverse”, o să avem câteva probleme, mai adăugăm şi un decret în legătură cu serviciul de care am vorbit şi o scrisoare pe care vrem să o comentăm.

Deci, aş vrea eu, întâi, să vă spun câteva vorbe.

Am invitat şi pe domnii generali Stănculescu de la armată şi Chiţac de la interne, ca să ne spună şi pe linia lor ce ştiri mai au.

Deci, eu aş vrea să vă spun întâi câteva lucruri. După o zi grea, ieri, şi ieri seară, ieri noapte, când era de aşteptat ca la acţiunile violente de luni să vină riposta, şi a fost o zi cu încăierări în centrul oraşului, între grupurile de manifestanţi maghiari şi români.

Cu toate eforturile făcute de organele de ordine şi forţele militare pe care le-am deplasat acolo, care au încercat să creeze o breşă, au fost scoase şi tancuri, şi maşini blindate, care să creeze o zonă de despărţire intre cele două grupuri, să le izoleze, ca şi măsuri de blocare a intrărilor spre oraş, totuşi, nu au reuşit să potolească spiritele şi au fost acţiuni destul de dure. De dimineaţă, după bilanţul pe care l-am primit, spre dimineaţă, lucrurile sau liniştit, dar erau deja peste 290 de răniţi, peste 100 dintre ei spitalizaţi, 30 din aceştia grav răniţi şi încă nu mai ştiu care este ultima ştire. Dl. Chiţac poate să ne spună, erau două variante, 3 sau 6 morţi. Deci, ăsta era bilanţul dimineaţa. O să spuneţi dv. care este situaţia exactă.

Vreau să vă spun că s-au luat măsuri şi înainte şi după şedinţa noastră de Birou Executiv, în primul rând pe plan militar şi al organelor de ordine. Noi deplasasem după cum ştiţi, încă de ieri dimineaţa şi din partea Ministerului Apărării Naţionale şi din partea Ministerului de Interne, cadre, un adjunct de la Ministerul de Interne şi de la Marele Stat Major de la armată. S-au suplimentat, de asemenea, ceva forţe militare care să întărească acţiunile de ordine cum vă spuneam, cu un succes relativ, ieri. Astăzi, încă au mai sosit ceva forţe. De asemenea, am luat măsuri pe linia politică. A avut un efect pozitiv declaraţia noastră, a Biroului Executiv, ca şi declaraţia Consiliului Provizoriu Judeţean de Uniune Naţională, tot echilibrată şi cu chemare la calm, la ordine. Dar, mă rog, cu o anumită inerţie, pentru că spiritele foarte înfierbântate s-au lăsat destul de greu influenţate.

Vreau să spun că a fost un ecou negativ, aseară, după intervenţia delegaţiei Partidului Naţional Ţărănesc la televiziune, care a citit o declaraţie cam incendiară, mă rog, faptul că m-a acuzat pe mine şi declaraţia făcută de mine cu o seară înainte la televizor.

Aceasta este mai puţin important, dar incitantă, prin tonul respectiv, cu acuzaţie unilaterală la adresa ungurilor.

Şi aceasta n-a fost bine receptată. N-a fost bine receptat nici faptul că, în delegaţia respectivă, era un tânăr care apare în uniformă neagră, care amintea anumite lucruri din trecut. S-au primit la televiziune ecouri, am primit noi, şi se pare că şi presa internaţională a remarcat această prezenţă a uniformei fasciste în delegaţie PNŢ, la citirea acestei declaraţii incitante. Sigur, nu-i obligatoriu, dar în sine, simbolul...

Aceasta a impus replica pe care am transmis-o la televiziune, de dezaprobare a acestui gest şi a conţinutului acestei declaraţii în care noi facem eforturi ca să potolim spiritele şi am considerat total neavenită şi periculoasă o asemenea intervenţie şi am făcut apel, din contră, la spiritul pe care l-am sugerat cu toţi în declaraţie, de apel la ambele părţi pentru abordarea raţională a lucrurilor şi pentru elucidare.

Am apelat şi la dl. Cîmpeanu, ca să mijlocească o discuţie cu conducerea PNŢ. Domnul Diaconescu îmi spunea că dl. Coposu este mai înţelegător din acest punct de vedere.

Consider că, pe această temă, aşa cum spuneam şi ieri, trebuie ca toate partidele să creăm un front comun în jurul intereselor naţionale, dincolo de interesele de partid şi de considerentele politice de partid, acum trebuie să prevaleze interesele naţionale şi trebuie să facem front comun pe aceste probleme majore.

Am făcut apel. Astăzi, o să fie o conferinţă de presă a primului ministru şi l-am rugat şi pe dânsul să discute pe această linie cu presa, ca să se manifeste mai multă ponderare, pentru că, s-a văzut, şi ne-a reclamat ambele părţi, că, unele materiale incitante şi de o parte şi de alta, au efecte foarte negative şi, în momentul acesta de tensiune, incită spiritele, instinctele şi nu-i greu, astăzi, să inciţi asemenea stări de spirit.

Dimineaţa deci, lucrurile se mai atenuaseră. Apoi, oamenii deveniseră îngrijoraţi pentru că, la mijlocul dimineţii, din nou începuseră să vină grupuri de manifestanţi în centrul oraşului. Nu se mai lucra deloc în întreprinderi. A fost un fel de grevă generală, care se pare că a fost lansată şi chemare la grevă generală din parte Uniunii Democrate Maghiare. Eu l-am rugat şi pe dl. Király să discute cu conducerea Uniunii şi să se manifeste şi din partea lor o atitudine activă de chemare la spirit conciliant, înţelegere şi chemare la lucru a oamenilor. Şi, era oarecare îngrijorare la prânz. Insă, ultima ştire dinainte de şedinţă, pe la 15,30, delegaţia noastră pe care am constituit-o aseară, nu am mai avut timp să ne consultăm asupra componenţei ei, noi am numit pe dl. Mînzatu din partea noastră, dl. Drăgănescu din partea Guvernului, pe dl. Şora din Guvern, un adjunct de la Ministerul de Interne, un adj. de la Marele Stat Major, dl. Ionescu Dumitru din Biroul nostru, dl. Radu Nicolae şi dl. Verestóy de la Comisia Naţionalităţilor şi un procuror din partea Procuraturii Generale. Nefiind domnii Mînzatu şi Drăgănescu, din partea Guvernului s-a deplasat dl. Gelu Voican cu echipa respectivă. Ei au ajuns la Tîrgu-Mureş spre prânz. Au reuşit să ia contactul şi cu o unitate militară şi cu Consiliul Judeţean şi ultima convorbire cu dânşii era deja mai pozitivă. Situaţia se ameliorase. Mi-au spus că „noi, peste noapte, am mai deplasat ceva forţe militare” şi există de acuma mai mulţi militari şi au reuşit în centrul oraşului să realizeze o breşă mult mai puternică între cele două grupări. Şi, deja se manifestă o atenuare, din grupa maghiară oamenii se retrăgeau. Grupa română, încă mai e activă, şi cu lozinci, cu cântece, dar deja liniştită, în sensul că, dacă e cântec, asta mai merge. Totul este să renunţe la actele de violenţă. Aseară, îşi aduseră o basculantă, nu ştiu cum au reuşit, cu piatră, îşi procuraseră şi nişte bile de plumb şi cu praştii, şi era o bătălie cu pietre peste blindate. Au fost loviţi şi militari. Colonelul Rădulescu din Consiliul nostru, şi el acolo, la ostilităţi, a ajuns în spital aseară, dar mă rog, nu grav, că după aceea mi-a dat telefon. Un alt ofiţer, de asemenea, rănit, însă acuma, deci, există o situaţie mai bună şi speranţa ca lucrurile să se atenueze. Şi, ar fi un lucru bun ca astă seară, să nu se mai ajungă la ciocniri. S-au intensificat măsurile pentru a controla mai bine accesele în oraş şi s-au luat măsuri ca nu se mai poată pătrunde din afară.

Şi, deci, ultima ştire este relativ mai pozitivă.

Noi am urmărit şi ecourile internaţionale. Cu regret am constatat câteva luări de poziţie cam incitante din partea unor oameni de stat  din ţara vecină, Ungaria. Şi, Sztiros a avut înainte o declaraţie cam incitantă, pe 18. Primul ministru, de asemenea, o adresă către primul ministru, ministrul de externe nişte declaraţii. Şi, legat de acest lucru, s-a elaborat o declaraţie de răspuns din partea Guvernului, la aceste chestiuni, în care, e ceva mai lungă, dacă vreţi putem să o citim acuma; dar mai bine am spus, să o difuzăm, să o cunoască toată lumea, se trec în revistă evenimentele, derularea lor şi se ia atitudine faţă de asemenea luări de poziţie, dezavuându-le şi făcând apel la mai multă înţelegere faţă de situaţia în care ne aflăm şi ne aşteptăm din partea statelor vecine şi din partea comunităţilor internaţionale la o atitudine de înţelegere şi de sprijinire a eforturilor noastre pentru atenuarea lucrurilor şi nu de incitare a stărilor.

Este pozitiv că, din partea Departamentului de Stat a apărut o comunicare pozitivă, cam în spiritul acesta: „Noi sprijinim apelul adresat de preşedintele României, Iliescu, ambelor părţi, pentru calm. Preşedintele Iliescu a dat ordin, după cum suntem informaţi, ca forţele locale de poliţie să fie întărite pentru restabilirea ordinii publice.” Deci, a fost o luare de poziţie pozitivă, de susţinere a eforturilor noastre. Cam în spiritul acesta este şi declaraţia Guvernului, care face apel la sprijin din partea comunităţii internaţionale ca să restabilim calmul. Asta în câteva cuvinte, am vrut să spun care este situaţia de ultim moment.

Să ascultăm şi pe cei doi miniştrii asupra ultimelor noutăţi pe care le mai au şi eventual, primul ministru mai are ceva de spus.

Dl. general M. Chiţac:

Domnule Preşedinte, aş aduce la cunoştiinţa Biroului Executiv, că poliţia, în număr de 260 , a participat la aceste activităţi căutând şi luptând, chiar să protejeze în mod deosebit sediile şi să menţină ordinea, dar nu au fost suficiente forţe şi a fost necesară intervenţia armatei. Au fost reţinute în urma incidentelor din noaptea de 19 spre 20, un număr de 38 de persoane, care sunt arestate, depistându-se şi cei care au iniţiat. Au fost, în primul rând, primarii din comunele Ruşii Munţi, comuna Hodac şi comuna Ibăneşti.

Aş dori, de asemenea, să precizez că, în urma incidentelor care au avut loc în noaptea trecută, s-au înregistrat 296 de persoane vătămate, dintre care 36 grav.

Au fost 3 morţi, 2 loviţi în cap şi unul lovit de o maşină la marginea oraşului, în Tîrgu-Mureş.

În Reghin, 15 răniţi, din care 6 au rămas internaţi în spitale.

Deci, în total, până în prezent, în jud. Mureş au fost 311 răniţi şi sunt, respectiv, 3 morţi.

Aş dori, de asemenea, să fac precizarea că s-au produs o serie de dereglări în activitatea economică şi socială a judeţului Mureş.

În mod deosebit, aş menţiona faptul că a încetat aprovizionarea cu pâine a oraşului Tîrgu-Mureş. Şi acest oraş consumă zilnic aproape 100 tone de pâine. In fabrică se găseau astăzi 57 tone pâine, dar la dispoziţia inginerului şef şi a unor muncitori care nu au dorit, nu au vrut să livreze pâine nici la insistenţele militarilor.

Oraşele Sighişoara şi Tîrnăveni au trimis maşini cu pâine, dar acestea ajung greu, şoselele fiind blocate din direcţiile Sighişoara şi Sovata.

La Fabrica de mezeluri „Gloria”, sunt pregătite 14 tone de mezeluri, populaţia cere produse, dar nici acestea nu pot fi scoase, deoarece se opun muncitorii maghiari.

Un număr de 15 autobuze şi camioane proprietate de stat au fost distruse. Au fost distruse 47 de autovehicule, din care 30 proprietate de stat şi 17 particulare. In cursul nopţii de ieri, în cursul serii, nopţii trecute, hotelul şi restaurantul „Grand” au fost sparte, vitrinele au fost devastate, acestea au fost sustrase aproape în totalitate.

Situaţia la ora actuală este prezentată deja de Domnul Preşedinte. Sunt aproximativ câte 3.000 de persoane de fiecare parte a pieţii, acestea fiind despărţite efectiv de tancuri şi transportoare blindate.

Domnule Preşedinte, v-aş ruga să-mi permiteţi, tot cu acest prilej, să vă raportez, să aduc la cunoştiinţa dv. că, prin Ordinul nr.17 al ministrului de interne, de astăzi, elaborat pe baza Legii nr.25 privind regimul străinilor în România, am ridicat dreptul de şedere în România a următorilor cetăţeni străini:

• Popescu Nicolae Doru, născut la 21, XI. 1943, cetăţean canadian,

• Bălaşu Gheorghe, născut la 24, V, 1924, cetăţean canadian,

• Moisil Mihaela, născută la 24, VI, 1941, cetăţean canadian,

Inspectoratul General al Poliţiei a luat măsura, şi până la ora 9,30, persoanele respective au părăsit teritoriul României, iar Direcţia Generală de Paşapoarte şi Controlul Trecerii Frontierei şi Evidenţa Străinilor a primit ordin ca aceste persoane să fie înscrise pe lista celor care pe timp de 5 ani nu mai au voie să vină în România.

Informez, de asemenea, că în camera uneia din persoanele arătate mai sus s-au găsit o parte din literatură cu caracter legionar, care se găseşte la Ministerul Interne.

Am terminat.

 

Dl. general V. Stănculescu:

Vreau să informez că, dacă efectivele armatei într-o garnizoană care este în specificul garnizoanei cu trupe blindate au fost reduse la început, acestea au fost foarte reduse, care au putut fi puse la dispoziţie în primele ore, dar acestea au fost ridicate de 20 de ori, printr-un pod aerian, din zona de Sud a ţării şi mişcări de trupe din zona Cluj, Turda, Bistriţa, Someşeni, la aproximativ 1.400 de oameni în Garnizoana Tg.-Mureş, cu care am reuşit în această dimineaţă să avem următorul dispozitiv: în primul rând, blocarea intrărilor în municipiu, pentru a împiedica oprirea, indiferent din ce comună, a oamenilor care, în ziua anterioară, au produs o parte din incidentele destul de grave şi am închis următoarele direcţii: Sighişoara, Livezeni, Corunca – este o altă dublură către Sighişoara, Cristeşti către Cluj, Podul Mureş, Podul Radna şi Aleea Carpaţi – cu blindate şi cu oameni.

In zona centrală s-a făcut un dispozitiv de aproximativ 800 de oameni, care antrenează atât unităţile din zona centrală a Ardealului, cât şi un regiment de paraşutişti.

Mai avem efective la radio-televiziune, poştă, Tribunal, un depozit „Victoria”, încă două depozite, în total, 1.450 de oameni.

In acelaşi timp, am adus la Miercurea Ciuc o unitate din Piatra Neamţ. La Sf. Gheorghe o unitate de la Ghimbav. La Turda am apropiat o unitate de la Cîmpeni şi la Breţcu am adus o unitate de la Focşani.

Toate acestea au ca efectiv circa 2.700 oameni, cu tehnica necesară, transportoare, tancuri şi autospeciale respective.

Doresc să subliniez că toată armata prezentă în zonă, nu are decât tehnica, armamentul cu baionetă nu are muniţii.

In aceste condiţii, s-a făcut apel de câteva ori şi s-a reuşit ca prin despărţirea unor grupări mai violente să se întrerupă contactul nemijlocit, însă, aşa cum s-a spus aici, contactul a continuat prin aruncări chiar peste mijloacele şi unităţile militare, ulterior atenuându-se aceste mişcări.

Aş vrea să subliniez că este deosebit de important faptul că, mereu, dintr-o parte sau alta din tabere, se mai alimentează prin diverse lozinci, fiecare pro sau contra grupării respective: „Ardealul este numai al nostru”, „Ardealul nu e numai al vostru” şi aşa mai departe. Sunt acestea mari. Pe urmă, se intră în detalii mărunte care incită pe plan local.

Aş vrea să arăt o problemă deosebit de importantă, că la ora actuală, armata, conform Decretului-Lege care a fost votat recent, ar trebui la 31 martie, să-şi reducă efectivele, prin trecerea în rezervă a unor militari.

Dacă situaţia se menţine, eu trebuie să insist şi să cer ca aplicarea decretului să-l amânăm cu cel puţin 30 zile.

În al doilea rând, având în vedere situaţia deosebită care ar putea să mai apară şi în alte zone, manevrele de trupe din zona Ardealului le-am limitat la maximum, păstrând pe loc într-o serie de garnizoane unităţile de bază.

În al treilea rând, am dat ordin ca garnizoanele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Harghita, Covasna, unităţile să-şi desfăşoare activităţile de pregătire în cazărmi sau în apropierea acestora, fiind în măsură să treacă imediat la îndeplinirea unor misiuni, ca să nu mai fim surprinşi, cum a fost cazul de la Tg.-Mureş în prima parte.

Sunt câteva probleme mai deosebite, care totuşi le prezint aici.

Dacă nu reuşim să calmăm această situaţie, Domnule Preşedinte şi domnilor, pentru a putea asigura capacitatea superioară de luptă a armatei, voi cere parţial să facem nişte concentrări în unele unităţi.

Deocamdată, eu o dau numai ca idee.

In al doilea rând, dacă această situaţie se menţine în condiţiile, însă, unei schimbări a regimului local sau pe ansamblu, va trebui să împărţim muniţie la militari.

În aceste condiţii, eu aş vrea să subliniez că ceea ce s-a declarat dintr-o greşeală, spun eu, pe plan local, la „stare de necesitate”, nu este o măsură care era posibilă şi că avea dreptul organul local respectiv să ia o asemenea hotărâre. Se pare că a fost o exprimare regretabil greşită, pentru că această exprimare greşită a fost recepţionată şi în ţara vecină.

Aş vrea să informez că, după ce m-am consultat cu Domnul Prim Ministru, în urma faptului că, ieri, am avut legături cu dl. Ministru al apărării Kárpáti, care a rugat şi noi am fost de acord să trimită un avion cu medici,

Ne-a rugat să aducem un avion cu medicii noştri şi am adus pe scriitorul András Sütő, care a fost la Bucureşti la Spitalul Militar şi, după care a fost, la comunul acord al medicilor români şi medicilor veniţi din Ungaria, transportat la Budapesta, la cererea expresă a soţiei sale. Ministrul ungar mi-a spus că din punct de vedere al poziţiei pe care o are la ora actuală în

Guvern, fiind cu îngrijorarea respectivă asupra situaţiei, este plăcut impresionat prin declaraţia pe care a făcut-o Domnul Preşedinte, privind măsurile ce s-au stabilit pe plan local şi general în legătură cu această situaţie neplăcută.

De asemenea, mi-a spus că, după ce am replicat că ar fi fost mai bine dacă în loc de scrisoarea primului ministru Nemeth, pe care l-am cunoscut personal, în ianuarie, împreună cu Domnul Prim Ministru Petre Roman, domnul prim ministru ar fi contactat pe Primul Ministru al României, dânsul mi-a comunicat că va expune această idee primului ministru Németh şi că mă roagă ca şi eu să spun acest lucru Primului Ministru al României.

După câteva ore mi-a comunicat că primul ministru al Ungariei va reveni mâine dimineaţă la Budapesta şi dânsul va insista pentru un contact direct între cei doi prim miniştri, în loc de schimb de scrisori, cum a avut loc până acuma.

Considerăm că este mai eficient acest dialog, aşa cum eu am păstrat acest dialog.

Am aplicat zbor de recunoaştere cu avioane şi elicoptere în zona Transilvaniei, în scopul urmăririi unor mişcări pe comune şi către anumite oraşe şi acest lucru ne-a permis să avem o imagine clară şi se pare că la ora actuală nu mai avem probleme deosebite în încercarea de a aflui oraşul Tîrgu-Mureş din alte direcţii.

Studiem şi avem variante pentru posibilitatea de a ne deplasa în caz de nevoie şi sperăm să nu fie nevoie, a unor forţe şi mijloace din partea de Sud şi Sud-Est a ţării, pentru Transilvania.

Am terminat.

Dl. Király K.

Înainte de toate, mi se pare că la ora actuală, situaţia cea mai importantă este pentru a restabili ordinea şi pentru a descleşta această confruntare, mai ales la Tîrgu-Mureş, înainte de toate, a se pune capăt propagandei naţionaliste, ostile, care incită la încăierări, la violenţă.

Eu aş întreba, în primul rând pe dl. ministru Stănculescu, să-mi spună dacă este într-adevăr vreun pericol real asupra Ardealului, pentru că de aceasta este plină presa, e plină televiziunea, toată lumea vorbeşte, toată lumea se agită, lozinci, se apără. Există un real pericol? Dacă există un real pericol, eu, în ce mă priveşte, ca făcând parte din categoria minorităţilor naţionale, mă angajez să mobilizez pe fiii acestora pentru apărarea Ardealului, în cadrul statutului naţional român.

Eu aş ruga înainte de a merge mai departe, să daţi un răspuns, pentru că, dacă nu există aşa ceva, această propagandă deşănţată într-un anumit fel, lozinci sub care se mobilizează mii şi zeci de mii, poate milioane de oameni, este cauza principală.

Dl. Mesaroş Serghei: Permiteţi să prezint un punct de vedere, un punct de vedere un pic deosebit de cel anterior.

Este pentru a treia sau a patra oară consecutiv când se constată că, într-o situaţie de tensiune socială, forţele de ordine nu-şi fac prezenţa.

Mai mult de atât, am impresia că tocmai inactivitatea acestora stimulează în mare măsură şi generează agresivitatea socială.

Nu ştiu dacă nu-i deja târziu pentru dialog.

Vreau să ştiu care este informaţia de ultimă oră privind evoluţia din Tîrgu-Mureş, pentru că, la ora 14,00, când am vorbit acolo, erau mobilizate masive grupuri de români şi maghiari, de data asta separat.

Exact cum a spus colegul meu Virgil Vîţă, înserarea poate stimula generarea de conflicte.

Poate că sunt un pic mai radical, dar cred că ar trebui luate nişte măsuri preventive, pentru că, un conflict naţional odată declanşat, nu mai poate fi stopat prin nimic. Avem experienţa a numeroase state din jurul nostru, în care, conflictul etnic odată declanşat nu poate fi stăvilit nici măcar prin intervenţia forţelor armate.

Poate că nu este târziu nici la noi.

Nu cunosc exact situaţia pe teren, dar cred că ar trebui luate măsuri de introducere a forţelor de ordine suplimentare, poate a armatei, în oraş.

Dl. Roman Petre: S-a introdus.

Dl. Mesaroş S.: Deja ?

 

În cele ce urmează, mă voi referi la soarta victimelor agresiunii din 20 martie şi la pacea ţărănească din Valea Gurghiului – Glăjărie.

HU

RO

EN

Martie negru la targu mures
Martie negru la targu mures