Să aruncăm o privire în spatele culiselor

La 21 martie 1990 s-a întrunit Comitetul Executiv al CPUN, forul decizional suprem al ţării. Cu această ocazie, Ion Iliescu a afirmat din nou că, în ziua anterioară, a trimis la Tîrgu-Mureş miniştrii adjuncţi de interne, respectiv al apărării (deci a luat măsuri...). Au fost dirijaţi şi soldaţi, cu un succes relativ. A atacat dur declaraţia televizată, în seara anterioară, a Partidului Naţional Ţărănist, care a ridicat responsabilitatea sa şi a aruncat întreaga vină asupra maghiarilor. A anunţat înfiinţarea comisiei care va cerceta situaţia de la Tîrgu-Mureş. Singurul membru maghiar al acestei comisii a devenit Attila Verestóy. A adăugat: „La Tîrgu-Mureş, grupul maghiarilor s-a retras, în schimb românii sunt mai activi, scandează sloganuri şi... cântă. Ceea ce e bine”. A obiectat declaraţiile „aţâţătoare” ale politicienilor din Ungaria, în special cele aparţinând lui Mátyás Szűrös. Dl. ministrul de interne, Mihai Chiţac, a anunţat: „Au fost arestate 30 de persoane şi iniţiatorii au fost identificaţi. Principalii vinovaţi: primarii din Hodac, Ruşii Munţi şi Ibăneşti”. S-a referit la cei 296 răniţi (36 grav) şi cei 3 morţi, spunând că doi dintre ei au suferit traumatism cranio-cerebral, cauzat de lovitură; unul a fost călcat mortal de un camion. A amintit, de asemenea, de cei 15 răniţi reghineni. Au fost distruse 15 camioane aflate în proprietatea statului şi 47 de alte vehicule, din care 30 proprietate de stat. Ministrul apărării, Victor Stănculescu, a raportat că s-a înfiinţat podul aerian pentru transportarea armatei în regiune. La Tîrgu-Mureş au fost dirijaţi 1450 de soldaţi, dotaţi cu tancuri şi mijloace de transport speciale. Întăririle, în total de 2700 de luptători, au ajuns de la Piatra Neamţ la Miercurea Ciuc, de la Ghimbav la Sfîntu-Gheorghe, respectiv de la Focşani la Breţcu. Ministrul a apreciat îngrijorător faptul că, cele două tabere, română şi maghiară, polemizează pe tema „Ardealul e doar al nostru - Ardealul nu e doar al vostru”. A fost de părere că nu trebuie instaurată starea de urgenţă, dar pentru siguranţă, activitatea de recunoaştere a avioanelor şi elicopterelor a fost intensificată. I-a liniştit pe cei prezenţi spunând că 1-a întrebat telefonic pe dl. ministru de apărare ungar, Ferenc Kárpáti, dacă este adevărat că Ungaria a dirijat trupele de la graniţa austriacă la cea română. Ferenc Kárpáti i-a răspuns: „Nu este adevărat. Pe teritoriul Ungariei nu sunt mişcări de trupe.” Vicepreşedintele Károly Király a cerut, urgent, stoparea propagandei naţionaliste aţâţătoare spunând că violenţele nu pot fi oprite altfel. I-a adresat ministrului de apărare întrebarea: „Ardealul se află într-adevăr în pericol?”. Din procesul verbal nu reiese răspunsul. Pe baza celor afirmate în cadrul şedinţei am putea crede că vinovaţii au fost demult judecaţi. Din păcate, nu aşa s-a întâmplat.

Pentru cei cărora le place studierea documentelor, în cele ce urmează prezint stenograma şedinţei din 21 martie 1990 al CPUN.