Televiziunea irlandeză a filmat oare agresiunea împotriva lui Mihăilă Cofariu sau, „ironie a sorții”, altcineva a fost adevărata victimă?

 

Regretatul Dr. Árpád Kisgyörgy, neurochirurgul care a salvat viața lui Cofariu, a declarat următoarele în ziua de 10 martie 2006:

Subsemnatul dr. KISGYÖRGY ÁRPÁD, domiciliat în Tîrgu-Mureș, str. Victor Babeş nr. 10/14, în cunoştinţa sancţiunilor penale pentru fals în declaraţii, despre evenimentele din 20 martie 1990 declar următoarele: La data de 20 martie 1990 subsemnatul, alături de alte cadre sanitare mă aflam printre participanţii la mitingul din centrul oraşului Tîrgu-Mureș. După declanşarea incidentelor violente prin aruncarea obiectelor dure (sticle, bolovani, cărămizi etc.), medicii şi asistenţii medicali am fost invitaţi în clădirea Prefecturii (sediul CPUN Mureş), pentru acordarea primului ajutor. Atunci când am intrat în holul clădirii, am găsit zeci de persoane accidentate, aflate în stare de ebrietate, care aveau leziuni sîngerânde pe faţă şi pe cap. Le-am examinat şi am dat indicaţii de tratare cadrelor medii sanitare, care i-au pansat pe accidentaţi. În cursul examinării persoanelor lezate, am fost atenţionat că în partea dreaptă a holului se găsesc câteva persoane care sunt în stare mai gravă. I-am diagnostizat că au nevoie de tratament complex de specialitate, care impunea transportarea lor la Clinica de Urgenţă din Tîrgu-Mureș. Însoţiţi de mine, bolnavii au fost transportaţi cu autosalvare la parterul Clinicii. Văzând că un bolnav se află în stare foarte gravă, care după toate probabilităţile necesita intervenţie neurochirurgicală, l-am trasnportat la secţia de reanimare. Aici am procedat la identificarea bolnavului, care era Mihai Cofariu din Ibăneşti, în vârstă de 42 ani. A stat sub supraveghere de specialitate toată noaptea, i s-au făcut examinările necesare pentru pregătirea operaţiei, inclusiv angiografie cerebrală. A doua zi dimineaţa primul bolnav care a intrat în sala de operaţie a fost M. Cofariu, cu dg. Fractură craniană cominutivă cu infundare în reg. temporară dreaptă. Dilacerarea cerebrală temporară dreaptă cu hematom infracerebral temporar drept. Intervenţia chirurgicală a fost executată de mine, care am fost ajutat de anestezista dr. Katalin Boda Deák. Starea bolnavului în urma intervenţiei chirurgicale s-a stabilizat. A doua zi, joi, 22 martie a apărut la clinică o comisie de inspecţie în halate albe din Sibiu, care au controlat toate cazurile internate la neurochirurgie. Din această cauză o zi nu am putut lucra, dar nu au avut incotro, au trebuit să recunoască că am lucrat cu cinste, respectând jurământul lui Hipocrate. La 23 martie 1990, cu acceptul meu bolnavul M. Cofariu a fost transportat în Capitală, unde s-a continuat tratamentul de specialitate. Subsemnatul l-am găsit pe M. Cofariu în incinta Prefecturii înainte de începerea luptei corp la corp, filmată de echipa irlandeză de televiziune. mp. Kisgyörgy Árpád, declarant.

Această declarație concordă întrutotul cu  mărturia lui Mihăilă Cofariu, care a afirmat și la dezbateri că imediat după ce a coborât din autobuz a fost lovit în cap,  doborât la pământ și nu-și amintește de nimic din ce a urmat. A mărturisit și faptul că în ziua de duminică, 18 martie, la slujba de la biserică, preotul ortodox a anunțat că trebuie să se ducă cu toții la Tîrgu-Mureș ca să-i apere pe români de unguri.

În imaginile difuzate de televiziune se vede clar, ceea ce toată lumea știe, că autobuzele care i-au adus la Tîrgu-Mureș pe cei de pe Valea Gurghiului se aflau parcate la peste o sută de metri de locul faptei. După ce am putut reveni în ţară şi mi-am reluat activitatea avocaţială am fost angajat de domnul  Ernő (Ernest)  Barabás. Numitul a fost și el condamnat la zece ani, în același dosar cu Pál Cseresznyés, pentru agresarea lui Cofariu, dar s-a refugiat în Ungaria. Am exercitat căile de atac împotriva hotărârii de condamnare. În faţa instanţelor de judecată am solicitat de mai multe ori, dar în zadar, să se ceară părerea unui expert care să elucideze dacă cel filmat ca victimă a fost într-adevăr Cofariu. Instanţele românești au respins această probă  perfect îndreptățită! Dezvăluirea suspiciunilor mele nu are scopul de a demonstra că victima acelei binecunoscute agresiuni nu a fost un român. Subliniez faptul că în acel „martie negru” au avut loc nenumărate asemenea agresiuni, ele s-au soldat în total cu cinci victime decedate (trei maghiari și doi români), dar despre ei nu se vorbește deloc, deși sunt morți deja de 25 de ani!

Revista germană Bild am Sonntag a scris încă în 25 martie 1990 că victima imortalizată de televiziunea irlandeză este Ion Secarea, un român din comuna Ungheni. Acest articol, în care este descrisă „cumplita faptă” (un bărbat este căzut pe asfalt, iar alții îl bat cu bâte de lemn și drugi de fier) este una din anexele cărții mele.

Drept încheiere, stau aici scrisoarea deschisă, pe care i-am adresat-o lui Ion Mânzatu (ca vicepreşedinte al CPUN, el a preluat de la Gelu Voican conducerea comisiei menite să cerceteze evenimentele de la Tîrgu-Mureş), precum şi memoriul trimis de la Viena, preşedintelui, primului ministru şi procurorului general al României.

Raportul Mânzatu nu îmi este nefavorabil mie personal, dar, în general, e cam departe de adevăr. Ulterior, domnul Mânzatu s-a pronunţat în alţi termeni despre rolul meu, fapt care m-a determinat să-i adresez această scrisoare. Cele două ziare în care domnia sa m-a acuzat în mod public („Viitorul Românesc” - Bucureşti şi „Cuvântul Liber” – Tîrgu-Mureş) n-au publicat nici până astăzi răspunsul meu, deşi l-am trimis de multă vreme.

 

HU

RO

EN

Martie negru la targu mures
Martie negru la targu mures