O amplă manipulare

Prefaţă la ediţia franceză

 

Fac parte din acea generaţie de ziarişti, a cărei fapte de arme de debut coincid cu dărâmarea zidului Berlinului. În decembrie 1989, mă aflam cu câţiva colegi la Timişoara. Luptele m-au speriat puţin, dar în acelaşi timp, mă încânta ceea ce se contura. Abia puteam să cred că istoria se poate accelera într-un mod atât de brutal.

În oraşul revoltat, n-am avut timp să medităm asupra evoluţiei unei Europe care cuprindea şi fraţii noştri din est, mai degrabă încercam să înţelegem: cum poate să prindă viaţă în acest oraş bănăţean, o revoltă anticeauşistă, sau cum s-a putut întâmpla ca femei şi bărbaţi de diferite naţionalităţi să lupte împreună, urmându-1 pe preotul László Tőkés, rezultatul luptei fiind răsturnarea dictaturii.

În urma măcelului şi a manipulărilor ce au urmat, mass-media era să uite că, de fapt, a existat şi o adevărată revoltă, care a avut un rol decisiv în răsturnarea familiei Ceauşescu. Analizând începutul „Revoluţiei”, am ajuns să-l cunosc pe preotul Tőkés, care mi-a vorbit mult despre Ardeal şi locuitorii săi. Mai târziu, am făcut cunoştinţă cu avocatul Előd Kincses, care l-a apărat pe preot în procesul de la Timişoara. La început, nu ştiam că acesta este personajul principal al unei alte tragedii, al conflictului interetnic de la Tîrgu-Mureş, de la 19-20 martie 1990. In prezent, ştiu că face şi el parte din istorie, datorită faptului că a făcut totul pentru a împiedica baia de sânge dintre maghiari şi români. Meritul lui Előd Kincses este şi acela de a descrie şi a reconstitui evenimentele care au intrat în istorie ca primul conflict interetnic al Europei post-comuniste.

Când scriu aceste rânduri, România, chiar dacă a fost acceptată ca membru al Consiliului Europei, continuă să urmeze calea naţionalismului, şi nici acum, nu este dispusă să facă dreptate în acest caz. Spre norocul nostru, cartea lui Alexandru Paleologu - „Souvenir merveilleux d’un ambassadeur des Golans” - a avut un rol important pentru ca cercurile bine informate să cunoască adevărul. A devenit clar că această acţiune diversionistă care avea menirea de a frâna şi stopa revendicările maghiarilor şi de a reînfiinţa Securitatea, a fost organizată de naţionaliştii români, cu concursul celor aflaţi la putere. Acum, nu ne rămâne decât să aflăm scenariul acţiunii. Despre acest scenariu vorbeşte cartea lui Előd Kincses, cu date precise şi cu o rigurozitatea morală ce caracterizează un om care, lăsând la o parte interesele personale, porneşte la luptă pentru idei măreţe.

La fel ca mulţi concetăţeni maghiari, Előd Kincses a fost nevoit să emigreze. Din anul 1990, nu s-a mai putut întoarce în ţară şi în oraşul său natal Tîrgu-Mureş, unde este pândit de mari pericole. Aş putea spune chiar că, aici, în inima Europei, se desfăşoară un caz „mini Rushdie”, ceea ce face ca valoarea informaţiilor pe care autorul vrea să ne aducă la cunoştinţă, să crească. Cu toate că, în întreaga Europă, naţionalismul câştigă teren, nu putem rămâne indiferenţi faţă de acest document, indispensabil pentru înţelegerea situaţiei actuale din Europa de Est.

 

Paris, 12 februarie 1994

Laurent Lesage

 

 

HU

RO

EN

Martie negru la targu mures
Martie negru la targu mures