Emigranții  între ei

Előd Kincses la fostul rege al României

 

 Mihai, fostul rege al României, l-a primit în casa sa de la Versoix, de lângă Geneva, pe Előd Kincses, avocatul maghiar izgonit din România, care, în exilul său din Ungaria, a scris (în limba maghiară și în  limba română), sub titlul Martie negru la Tîrgu-Mureș, povestea adevărată a sângeroaselor întâmplări. Előd Kincses nu se poate întoarce în orașul său natal, pentru că este încă în  vigoare ordinul de arestare emis împotriva sa. In patria sa el este persona non grata, pentru că își ridică peste tot glasul pentru drepturile minorităților, pentru ungurii și țiganii din Tîrgu-Mureş. Și acest lucru explică faptul că a fost primit de regele Mihai. Despre această vizită ne vorbește în interviul de mai jos.

Ce semnificație are faptul că un maghiar exilat din România a fost primit de un rege român aflat în exil?

Acest lucru înseamnă, cu siguranță, că regele Mihai este un om cu vederi largi, cu o cultură europeană, care cunoaște vechea expresie latină „Audiatur et altera pars”, adică să asculți și punctul de vedere al celeilalte părți. În același timp, înseamnă că știe foarte bine că eu nu sunt un monstru, așa cum am fost prezentat de propaganda românească extremistă.

Cât timp a durat întrevederea?

Patruzeci și cinci de minute, ceea ce este mai mult decât timpul obișnuit. Regele Mihai m-a așteptat în  ușa unei vile moderne. În  jurul casei există o grădină mare, frumos îngrijită. Salonul în  care am stat de vorbă este mobilat cu obiecte din secolul trecut. A fost foarte politicos. Am vorbit, bine-nțeles, în limba română. Încă de la început s-a văzut că îmi cunoaște cartea, pentru că s-a interesat de unde mă trag. I-am spus că sunt  târgumureșean. „Atunci – m-a întrebat – de ce ai fost dumneata apărătorul timișoreanului László Tőkés?” I-am spus că niciunde, mai aproape de Timișoara, nu a găsit un avocat dispus să-l apere. S-a interesat apoi despre cum am ajuns vicepreședintele Frontului Salvării Naționale din Tîrgu-Mureș și de ce am devenit ținta atacurilor Vetrei Românești. I-am povestit că acest lucru s-a întâmplat pentru că în 12 ianuarie 1990, la manifestația comună a românilor și maghiarilor din Tîrgu-Mureș, am formulat ceea ce poporul voia să audă: faptul că  trebuie trași la răspundere foștii securiști, milițieni și militari care în timpul regimului Ceaușescu au executat crime politice sau i-au schinguit pe oameni. Așa cum trebuie pedepsiți și cei care, după 21 decembrie 1989, au tras în mulțime. I-am spus că la Tîrgu-Mureș avem șase martiri uciși: doi români și patru maghiari. Atunci regele a intervenit, spunând că ungurii sunt încă prezentați ca inamici ai românilor. „Repet și acum ceea ce am mai spus în multe alte ocazii, că sunt adeptul egalității în drepturi,  totale și reale, a minorităților naționale, drepturi pe care le văd asigurate în cadrul prevederilor Constituției din 1923” – a spus regele. După părerea sa, acea constituție este mult mai democratică decât actualul proiect de constituție.

Am aflat că regele are intenția să se întoarcă în țară, dar numai după o pregătire și cu garanții corespunzătoare. Nu se va mai expune în nici un caz unei noi proceduri umilitoare  de expulzare.

I-am spus că, din punct de vedere juridic, abdicarea sa a fost ilegală. Poporul român ar trebui să hotărască prin referendum dacă dorește să trăiască într-o monarhie sau într-o republică. Regele mi-a replicat că acum ar fi inutil un referendum, pentru că poporul, care a fost intoxicat de o lungă propagandă comunistă,  are o părere cu totul deformată despre monarhie, nu știe cât de multe lucruri a făcut monarhia pentru realizarea României Mari și încadrarea țării în Europa.

A arătat apoi că monarhii din Norvegia și Olanda, pe care nemții și fasciștii locali i-au îndepărtat de pe tron, au fost repuși în drepturi fără referendum. „Pentru mine de ce ar fi nevoie de un referendum, doar pentru că pe mine m-au alungat rușii și comuniștii români? Patruzeci de ani de propagandă mincinoasă i-a dezorientat pe oameni, care nu mai știu care este adevărul.”

A vorbit despre influența asupra României a situației create în Uniunea Sovietică?

Da. S-a arătat bucuros de eșuarea puciului de la Moscova și de desfășurarea evenimentelor din Basarabia. „Iată – a remarcat regele -  românii din Basarabia știu să-și apere drepturile. Din păcate, poporul meu, ca urmare a manipulărilor, își alege conducători care nu fac nimic bun pentru țară.” A afirmat că democratizarea Rusiei poate ajuta și la democratizarea României. A adăugat că, în condițiile actuale, se teme de rezultatul alegerilor locale,  de faptul că se va repeta rezultatul – deloc convingător – al alegerilor din mai anul trecut. Despre caracterul antidemocratic al proiectului de lege electorală mi-am expus și eu – în calitate de jurist – punctul de vedere. Regele Mihai a remarcat în mod special că, după părerea sa, politica internațională nu este deloc preocupată de situația din România, nu se vorbește și nu se scrie nimic despre cele ce se întâmplă acolo.

 

Înainte de vizită, prietenii mi-au explicat regulile de protocol, conform cărora eu nu pot să pun capăt discuției decât atunci când regele, ridicându-se în picioare, îmi dă de înțeles că audiența s-a terminat. Regele s-a ridicat după trei sferturi de oră, m-a condus până la ușă, mi-a întins mâna și și-a luat rămas bun spunându-mi  La revedere. La care eu i-am răspuns: La revedere, dar acasă.

 

Interviul a fost realizat de András Udvarhelyi, fiind publicat în cotidianul  budapestan Népszabadság, la 19 noiembrie 1991.

 

HU

RO

EN

Martie negru la targu mures
Martie negru la targu mures